La sfat cu propia-mi constiinta...

sti ce doare cel mai tare ,
cand te trezesti intr-o lume prea mare
cand esti singur si-n durerat
atunci cunosti viata cu adevarat

daca in momente fericite
ai prietene si sunteti unite
asteapta sa-ti bata raul la poarta
nimeni n-o sa mai intre ca altadata

atunci poate te vei gandii:
''de ce pe alei nu pasesc prietenii ,
de ce langa mine nu-i cineva,
caci eu le-am fost mereu alaturea?''

poate o lacrima iti va arde obrazul
s-un suspin va inunda grumazul
cu siguranta va exista-ndoiala
'' sa fi facut eu gresala?"

dar nu .nu tu esti vinovata
si... desi, nu se intorc clipele de altadata
aminteste-ti in fiecare seara
ca n-are de ce sufletul sa te doara

caci tu le-ai fost sprijin cand altii plecau
si ei ‘asemeni tie –azi-se simteau
erau tristi si indurerati
numai de tine ajutati

le-ai inteles durerea ...si poate vina ta
e insasi bunatatea ,ce le lipseste atatora...
stiu ca n-ai nevoie decat de-o-mbratisare
dar ,cruda realitate-I,poate-o-mbarbatare ...


***un fel de epilog...***
stiu ca viata e dura si oamenii sunt rai
stiu ca nu toti se transforma in eroi
stiu ca pot duce tot ce-mi este destinat
dar totusi mi-e dor de noptile de altadat'


(Laura-Roxana Totora ,17 oct 2008 ,Craiova)