Stiu ca pentru multa vreme am disparut din peisaj,stiu ca nu mai sunt eu nebuna aia de care va este dor ...nu v-am uitat nicio secunda in acest timp -lung ,e adevarat-insa cred ca m-am uitat pe mine , aveam nevoie de liniste ,aveam nevoie de spatiul meu si mai mult decat atat aveam nevoie sa ma redescopar, imi pare rau ca nu v-am raspuns la tel. ca nu v-am sunat sa va urez ''la multi ani!'' ,ca nu am mai iesit cu voi, nu-i vorba ca nu ma mai interesa de voi,de locurile unde ne traiam dezamagirile si bucuriile ,insa asa a fost sa fie... m-am complacut situatiei,m-am rupt de gasca pentru a alege o singura persoana,despre care mi-ati zis voi toti ca nu-i cea mai potrivita pentru mine ,si voi stiati ca si eu sunt constienta de toate defectele lui ,cu toate astea l-am ales...nu-mi pare rau ,insa imi este dor de voi,in fiecare clipa va simtea lipsa si mai mult decat atat imi simteam mie insumi lipsa...Am ajuns atat de distantata de tot ce insemna viata mea incat am uitat cine sunt...am uitat de ''pocaita'' ,de ''pufulita'' ,de ''bruneta'' ,m-am transformat fizic si psihic incat de multe ori nu ma recunosc,atunci cand ma privesc in oglinda...Dumnezeule unde am ajuns si oare imi voi putea indrepta pasii spre limanul de care am cu atata disperare nevoie...mi-e dor de voi,ierta-ti-mi lipsa si hai sa recuperam timpul trecut...
va pup si astept din nou in viata mea si in locurile dragi noua
din nou aceeasi Laura
