Faceți căutări pe acest blog

marți, 8 aprilie 2008



Tradare...Urasc tradarea!Si sunt inconjurata de ea!





Cat as vrea sa ma ridic undeva unde sa ma vada toata lumea si...si sa urlu!Sa urlu din toata puterile...pana la ultima suflare!Pana nu voi mai avea oxigen in plamani...pana voi simti ca nu mai pot!Si sa ma vada toti!Toti cei care m-au tradat...adik toti cei care ma inconjoara.Caci toti m-au tradat.Sa-mi vada durerea,sa vada cat am suferit,si sufar.Cum incerc sa ma obisnuiesc cu idee k niciodata nu voi avea prieteni adevarati,k mereu voi ramane singura.Si cand te gandesti k pana acum...am avut prieteni pe care am putut sa ma bazez.
Poate k si atunci se prefaceau...dar le iesea extrem de bine.Dar acum,parca au vorbit toti intre ei,pentru a ma...trada.Pentru a ma lasa,a ma parasi.
Doamne,nici nu va inchipuiti cat de greu e sa stii k poti fi mintit in orice clipa.K persoana care pare dragutza acum,care vorbeste,si pare k te intelege k vrea sa te ajute...merge apoi si zice la toata lumea ceea ce tu i-ai incredintat,te barfeste...pe scurt te tradeaza.Iar tu credeai k iti este prieten.
Mi se rupe sufletul,cand ma gandesc k tot ceam pus in toate blestematele astea relatii de prietenie sa dus pe apa sambetei.
Toti s-au intors impotriva mea...Chiar dak nu de tot,oricum no sa mai pot avea incredere in nimeni.Niciodata nu stiu dak cel ce vb cu mine e sincer sau nu...Si mi-am promis de atatea ori sa nu mai fiu naiva!
Cele mai bune prietene ale mele imi sunt acum pur si simplu prietene...Si cat doare!Simt un gol imens in inima...am realizat k defapt nu am chiar atat de multe persoane de partea mea pe cat crezusem.K de fapt nu am pe nimeni cu adevarat de partea mea.Si doare.Dar am promis k nimeni nu-mi va vedea lacrimile.Defapt am promis k nu voi mai plange in viata mea...dar nu este posibil...asa k cel putin pernuta mea e singura care va sti vreodata cate lacrimi voi varsa.Nici macar mama nu vreau sa vada ca am plans vreodata...caci si ea ma mintit,si ma minte in continuare si crede k nu m-am prins.
Dar merg mai departe,mereu cu capul sus,ca si cum nimic nu se intampla,si raman dragutza cu toti tradatorii.




Nu credeam vreodata ca voi ajunge sa multumesc vietii ca m-am putut trezii la realitate ,ca m-am calit si ca,am ajuns la performanta de a putea afirma ca azi nu ma pot mintii decat aceia pe care eu insumi ii las sa ma minta.

Niciun comentariu: