Ultima scrisoare catre tine




Te caut.Sau mai bine spus,te cautam. Te cautam in firele de nisip spulberate de vant. Te cautam in lumina soarelui de aprilie, in scoicile adause de apa la tarm,in luciul infinit al liniei orizontului.Te-am cautat chiar si in tipatul unui pescarus ratacit, dar nu te-am gasit.Stiam ca esti aproape si,totusi nu te-am gasit.Am obosit.Am obosit sa-ti adulmec urmele in iarba frageda. Am obosit sa mangai fiecare camp de flori sperand sa te gasesc. Am obosit sa astept sa apari din scoarta vreunui stejar batran, sa te strig in vazduh ascultand in zadar ecoul vocii mele.



Am obosit sa sper si sa cred.Am uitat.Am uitat sa impletesc spice de grau din surasurile noastre. Am uitat sa-ti zambesc in fiecare gand. Am uitat sa tresalt cand iti rostesc numele, am uitat sa ma infior cand iti simt adierea,sa regret fiecare minut petrecut impreuna, la gandul ca mi-a mai ramas tot mai putin alaturi de tine.Uitasem chiar si ca...tu ai vrut sa pleci.Acum, am uitat... sa te iubesc!


_inspirat_